intrături, s.f. Adâncitură făcută sau existentă într-un zid, într-o stâncă etc. – Intra2 + suf. -ătură.
s. f., g.-d. art. intrătúrii; pl. intrătúri
f. Adâncitură naturală sau făcută special într-un zid, într-o stâncă sau într-o parcelă de teren. /a intra + suf. ~ătură