intranzitivi, -e, adj., s.n. (Gram.) (Verb) care nu poate fi construit cu un complement direct din cauză că acțiunea lui nu se exercită în mod nemijlocit asupra unui obiect. – Din fr. intransitif, lat. intransitivus.
adj. m. tranzitiv
gram. (despre verbe) Care exprimă o acțiune ce nu trece direct asupra unui obiect. /<fr. intransitif, lat. intransitivus
adj. (Despre verbe) A cărui acțiune nu trece direct asupra unui obiect. [Var. intransitiv, -ă adj. / cf. fr. intransitif, lat. intransitivus].