intuiri, s.f. Faptul de a intui. – V. intui.
s. f., g.-d. art. intuírii; pl. intuíri
s.f. Faptul de a intui; înțelegere, pătrundere, sesizare nemijlocită. ♢ Intuire vie = intuiție senzorială. [< intui].
s. f. faptul de a intui; înțelegere, pătrundere, sesizare nemijlocită. o ~ vie = intuiție senzorială. (< intui)
s. v. intuiție.