inundații, s.f. Faptul de a inunda; acoperire a unei porțiuni de uscat cu o mare cantitate de apă (provenită din revărsarea apelor, din ploi); cantitate mare din apa râurilor sau a fluviilor revărsată peste maluri, datorită creșterii debitului de apă în urma topirii bruște a zăpezilor sau a abundenței ploilor. – Din fr. inondation, lat. inundatio.
s. inundare, înec, potop, revărsare, (pop.) potopenie, (înv.) revărsătură, undătură. (S-a produs o mare ~.)
s. f. (sil. -ți-e; mf. in-), art. inundáția (sil. -ți-a), g.-d. art. inundáției; pl. inundáții, art. inundáțiile (sil. -ți-i-)
f. 1) Acoperire a unei întinderi de pământ cu o mare cantitate de apă (provenită din ploi abundente, din revărsarea râurilor etc.). 2) Cantitate mare de apă care inundă un teren. [G.-D. inundației] /<fr. inondation, lat. inondatio, ~onis
s.f. 1. Acoperire, înecare a unei întinderi de pământ cu apă (provenită din ploi, din revărsarea apelor etc.). ♦ Apele revărsate ale unui râu, ale unui fluviu etc. 2. (Med.) Pătrundere de lichid într-un tub sau organ cavitar. [Gen. -iei, var. inundațiune s.f. / cf. lat. inundatio, fr. inondation].
s. f. 1. acoperire a unei întinderi de pământ cu apă provenită din ploi, din revărsarea apelor etc. ♢ apele revărsate ale unui curs de apă. 2. (med.) pătrundere de lichid într-un tub sau organ cavitar. (< lat. inundatio, fr. inondation)