invadez, vb. I. Tranz. 1. A intra prin violență (și cu mari forțe) pe un teritoriu străin (pustiind, prădând); a cotropi, a năpădi. ♦ Fig. A pune stăpânire pe...; a cuprinde, a copleși. 2. (Despre plante și animale dăunătoare sau parazite) A apărea undeva rapid și masiv (producând mari pagube sau neajunsuri); a năpădi. – Din lat., it. invadere.
vb., ind. prez. 1 sg. invadéz, 3 sg. și pl. invadeáză
tranz. 1) (state, teritorii) A ocupa prin violență; a lua în stăpânire cu forța; a cotropi; a încălca. 2) fig. (despre sentimente, emoții etc.) A pune stăpânire deplină. 3) (despre plante și animale dăunătoare) A cuprinde în întregime; a împânzi. 4) (încăperi, suprafețe) A umple peste măsură; a inunda. /<lat., it. invadere
vb. I. tr. A năvăli asupra unei țări (pustiind-o, jefuind-o); a năpădi, a cotropi. ♦ (Fig.) A cuprinde; a acoperi. [Cf. lat., it. invadere].