ipostazieri, s.f. Transformare mintală a unei relații, a unei însușiri sau a unei noțiuni într-o realitate de sine stătătoare. [Pr.: -zi-e-] – Din ipostază.
s. f. (sil. -zi-e-), g.-d. art. ipostaziérii; pl. ipostaziéri
s.f. Acțiunea de a ipostazia și rezultatul ei. [Pron. -zi-e-. / < ipostazia].