s.f. (Livr.) Însușirea a ceea ce este irefutabil. – Din fr. irréfutabilité.
s. f., g.-d. art. irefutabilității
s.f. Caracterul a ceea ce este irefutabil. [Cf. fr. irréfutabilité].
s. f. însușirea a ceea ce este irefutabil. (< fr. irréfutabilité)