isprăvnicești, adj. Care ține de ispravnic sau de isprăvnicie, privitor la ispravnic sau la isprăvnicie. – Ispravnic + suf. -esc.
adj. m., f. isprăvniceáscă; pl. m. și f. isprăvnicéști
Care este caracteristic pentru ispravnici; de ispravnici. /ispravnic + suf. ~esc
isprăvnicesc, vb. IV. Intranz. A administra, a conduce în calitate de ispravnic. ♦ Tranz. și refl. A face sau a deveni ispravnic. – Din ispravnic.
vb. v. administra, autoriza, cârmui, conduce, delega, gospodări, împuternici, învesti.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. isprăvnicésc, imperf. 3 sg. isprăvniceá; conj. prez. 3 sg. și pl. isprăvniceáscă