, izdéz, vb. I (reg.) a face să se îmbolnăvească, a i se face rău, a-i veni cuiva rău.
vb. – A se îmbolnăvi, a suferi de ceva. Sb. izdati „a elimina” (DAR; Graur, BL, VI, 152). În Olt. și Banat. – Der. izdat, s.n. (boală de stomac); izdat, s.m. (diavol); iujdă, s.f. (chin, suferință); iujdănit, adj. (blestemat).