izobate, s.f. (Geogr.) Linie care unește, pe o hartă, punctele cu aceeași adâncime față de o suprafață de referință (lac, mare, ocean). – Din fr. isobathe.
f. Linie pe harta globului pământesc, care unește punctele cu aceeași adâncime față de o suprafață de reper. /<fr. isobathe
s.f. v. izobat [în DN].