izomeri, -e, adj., s.m. (Substanță, combinație, nucleu atomic) care prezintă izomerie. – Din fr. isomère.
și substantival (despre substanțe) Care, având aceeași compoziție chimică cu o substanță, diferă prin structură și proprietăți de aceasta. /<fr. isomere
adj., s.m. (Substanță) care prezintă izomerie. [Var. isomer, -ă adj., s.m. / < fr. isomère, cf. gr. isos – egal, meros – parte].