vb. IV. Tranz. (Reg.) A răscoli jarul1 pentru a aprinde mai bine cărbunii; a jări. [Var.: a jeruí vb. IV.] – Jar1 + suf. -ui.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. jăruiésc, imperf. 3 sg. jăruiá; conj. prez. 3 sg. și pl. jăruiáscă
pop 1. tranz. (cărbunii, jăraticul) A amesteca (cu ceva) făcând să ardă mai tare; a răscoli; a scormoni. 2. intranz. (despre foc) A arde înăbușit (ca jarul); a mocni. /jar + suf. ~ui