definiția jargoane definiție dex

expr. (deț.) 1. a încerca să convingă pe cineva. 2. a minți

expr. povestiri sau întâmplări știute de toată lumea.

jargoane, s.n. 1. Limbaj specific anumitor categorii sociale, profesionale etc., care reflectă fie dorința celor ce-l vorbesc de a se distinge de masa mare a vorbitorilor, fie tendința de a folosi termeni specifici profesiunilor respective și care se caracterizează prin abundența cuvintelor și expresiilor pretențioase, de obicei împrumutate din alte limbi, sau a celor de îngustă specialitate. 2. (Înv., azi impr.) Dialect, grai. – Din fr. jargon.

jargoane, s.n. 1. Limbaj specific anumitor categorii sociale, care reflectă dorința celor ce-l vorbesc de a se distinge de masa mare a vorbitorilor și care se caracterizează prin abundența cuvintelor și expresiilor pretențioase, de obicei împrumutate din alte limbi. 2. (Înv., azi impr.) Dialect, grai. – Din fr. jargon.

s. (LINGV.) (înv.) gerg.

s. n., pl. jargoáne

n. Limbaj particular al unui grup social sau profesional, caracterizat printr-o gramatică proprie și prin cuvinte codificate, convenționale. ~onul hoților. /

s.n. Limbaj specific anumitor categorii sociale, profesiuni etc., cu o sferă de circulație îngustă, care nu¹⁾ are fond principal de cuvinte și o structură gramaticală proprie. [< fr. jargon].

s. n. limbaj specific anumitor categorii sociale sau profesionale, cu o sferă de circulație restrânsă, care nu are fond principal de cuvinte și o structură gramaticală proprie. (< fr. jargon)