, jintuiri, s.f. Acțiunea de a jintui; jintuială, jintuit1. – V. jintui.
s. jintuială, jintuit. (~ a cașului.)
s. f., g.-d. art. jintuírii; pl. jintuíri
, s.f. (pop.) 1. stoarcerea cașului de zer prin frământare. 2. amestecarea unui lichid prin clătinarea vasului în care e pus. 3. (fig.) bătaie. 4. (fig.) stoarcerea unui om de avere de către cineva.