, josnicii, s.f. Faptul de a fi josnic; (concr.) faptă josnică; mârșăvie, ticăloșie. – Josnic + suf. -ie.
s. v. ticăloșie.
s. f., art. josnicía, g.-d. art. josnicíei; pl. josnicíi, art. josnicíile
f. 1) Caracter josnic; lipsă de scrupule. 2) Comportare de om josnic; ticăloșie; mârșăvie; abjecție; infamie. [G.-D. josniciei] /josnic + suf. ~ie