jugulez, vb. I. Tranz. (Rar) A sugruma, a strangula, a înăbuși. – Din fr. juguler, lat. jugulare.
~éz tranz. rar1) A lipsi de respirație, strângând vâna jugulară; a gâtui; a sugruma; a strangula. 2) fig. (acțiuni, procese, activități etc.) A împiedica să se desfășoare; a opri brusc din desfășurare . /<fr. juguler, lat. jugulare