lăutori, s.f. (Reg.) Lăut, lăutură; apă (fiartă cu leșie) pentru spălat pe cap. [Pr.: lă-u-] – Lăut + suf. -oare.
s. v. urechea-iepurelui.
s. f. (sil. lă-u-), g. -d. art. lăutórii; pl. lăutóri