lavabouri, s.n. Încăpere în cămine, internate etc., utilată cu chiuvete și cu alte instalații sanitare, servind ca spălător comun. ♦ Lavoar; chiuvetă. – Din fr. lavabo.
n. 1) Spălător comun (în cămine și internate) prevăzut cu mai multe chiuvete și cu alte instalații sanitare. 2) Recipient conectat la o sursă de apă și dotat cu un canal de evacuare, care servește la spălatul oamenilor; chiuvetă; lavoar. /<fr. lavabo
s.n. Lavoar. ♦ (Rar) Chiuvetă. ♦ Spălător comun cu chiuvete (în căzărmi, internate etc.). [< fr. lavabo].