s.n. v. lecită.
lecite, s.f. Vas grecesc de ceramică, de formă cilindrică alungită, cu gâtul strâmt, cu gura în formă de pâlnie și cu o singură toartă, folosit pentru păstrarea parfumurilor și a uleiurilor. [Var.: lecít s.n., în DN lechitos s.n.] – Din fr. lécythe.