(1) lefți, s.m., (2) lefturi, s.n. (Înv.) 1. S.m. Monedă de aur sau argint (în valoare de cinci ducați), din care se făceau salbe. 2. S.n. Obiect de podoabă femeiască în formă de colier sau de medalion. – Din ngr. leftó(n) „monedă mică”.
(1) lefți, s.m., (2) lefturi, s.n. (Înv.) 1. S.m. Monedă de aur sau argint (în valoare de cinci ducați), din care se făceau salbe. 2. S.n. Obiect de podoabă femeiască în formă de colier sau de medalion. – Din ngr. leftó(n) „monedă mică”.
s.m. – 1. Monedă de aur de cinci ducați. – 2. Medalie, medalion. – 3. Colier, salbă. Ngr. λεφτόν, formă populară a lui λεπτόν „centimă” (Cihac, II, 668; DAR; Gáldi 205). Nu este posibilă der. din bg. levče „monedă” (Pascu, Arch. Rom., VII, 559). Sensul 3 se explică prin uzul comun al medaliilor de aur cu mărgele în șirag.