legalizări, s.f. Acțiunea de a legaliza și rezultatul ei. – V. legaliza.
s. (JUR.) 1. autentificare, întărire. (~ unui act.) 2. v. reglementare. 3. consfințire, oficializare. (~ legăturii lor prin căsătorie.)
s. f., g.-d. art. legalizării; pl. legalizări
s.f. Acțiunea de a legaliza și rezultatul ei. ♦ (Jur.) Atestare de către notariatul de stat a autenticității semnăturii de pe un act sau a conformității unei copii, a unei traduceri cu originalul etc. [< legaliza].
s. f. acțiunea de a legaliza. ♢ (jur.) atestare de către notariatul de stat a autenticității semnăturii după un act sau a conformității unei copii, a unei traduceri, cu originalul. (< legaliza)