(persoană) s. f., g.-d. art. legătoárei; pl. legătoáre
legători, -oare, subst. I. S.m. și f. 1. Persoană specializată în legatul cărților. 2. Persoană care leagă snopii. II. S.f. Obiect cu care sau în care se leagă ceva. ♦ Spec. Mănunchi de paie sau de spice cu care se leagă snopii. ♦ Spec. Basma. ♦ Spec. (Înv.) Cravată. ♦ Spec. (Înv.) Fular. – Lega + suf. -ător.
m. și f. 1) Muncitor specializat în operații de cartonare și legare. ~ de cărți. 2) Lucrător agricol care leagă snopii. /a lega + suf. ~ător
s. f., pl. secerătóri-legătóri