s.f. Starea omului leneș; p. ext. lene, trândăvie. – Lenevi + suf. -ie.
s. v. lene.
≠ hărnicie
s. f., art. lenevía, g.-d. lenevíi, art. lenevíei; pl. lenevíi
f. Stare a celui care nu vrea, nu dorește sau nu-i place să muncească; lene. /a lenevi + suf. ~ie