leorcăiesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Pop. și fam.) A (se) face leoarcă, a (se) uda (tare) cu apă. – Leoarcă + suf. -ăi.
vb. (sil. leor-), ind. prez. 1 sg. leorcăiésc/leórcăi, imperf. 3 sg. leorcăiá; conj. prez. 3 sg. și pl. leorcăiáscă/leórcăie
tranz. fam. (persoane) A uda tare cu apă; a uda leoarcă. /leoarcă + suf. ~ăi
intranz. 1) A deveni ud leoarcă. 2) A se bălăci în apă. /leoarcă + suf. ~ăi