, libații, s.f. (În antichitate) Act ritual care consta în gustarea și apoi vărsarea unei cupe de vin, lapte etc. ca omagiu adus divinității. ♦ P.ext. Închinare a paharului cu băutură în cinstea cuiva la o petrecere. [Var.: libațiúne s.f.] – Din fr. libation, lat. libatio, -onis.
s. f. (sil. -ți-e), art. libáția (sil. -ți-a), g.-d. art. libáției; pl. libáții, art. libáțiile (sil. -ți-i-)
s.f. (Ant.) Act religios care consta în vărsarea unei cupe de vin, de lapte etc. în cinstea zeilor după ce cineva și-a muiat buzele în ea. ♦ (P. ext.) Ridicare de pahar, închinare la o petrecere. [Gen. -iei, var. libațiune s.f. / cf. lat. libatio, fr. libation].