linchesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A mânca un aliment lichid lingându-l (și făcând un zgomot caracteristic cu limba). ♦ A mânca fără poftă, în silă, abia atingând mâncarea. – Formație onomatopeică.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. linchésc, imperf. 3 sg. lincheá; conj. prez. 3 sg. și pl. lincheáscă