liniștiri, s.f. Acțiunea de a (se) liniști și rezultatul ei; liniște. – V. liniști.
s. 1. v. potolire. 2. v. alinare. 3. v. calmare. 4. v. strunire.
s. v. acalmie, calm, liniște, pace, tăcere.
≠ agitare, alarmare, ațâțare
s. f., g.-d. art. liniștírii; pl. liniștíri