adj. v. liniar.
1) (despre mișcare) Care se desfășoară în linie dreaptă; rectiliniu. 2) (despre figuri geometrice) Care este mărginit de linii drepte. /<fr. linéaire
liniari, -e, adj. 1. Care este în formă de linie dreaptă; format din linii geometrice trasate cu ajutorul unor instrumente speciale (linie, compas etc.) ♢ Desen liniar = desen în linii geometrice. Mișcare liniară = mișcare rectilinie. ♦ (Adverbial) în linie dreaptă; rectiliniu. ♦ Fig. Simplu; simplist; uniform, plictisitor. 2. (Despre ecuații) De gradul întâi; (despre funcții) care conține o anumită variabilă exclusiv la puterea întâi. [Pr.: -ni-ar. – Var. lineár, -ă, adj.] – Din fr. linéaire, lat. linearis.
1) Care are forma unei linii drepte; constituit din linii geometrice, trasate cu ajutorul riglei și a compasului. ♢ Desen ~ desen executat numai din linii și contururi (fără umbre). 2) fig. Care nu pătrunde în esența lucrurilor; lipsit de subtilitate intelectuală; simplist. 3) mat.: Ecuație ~ă ecuație de gradul întâi. [Sil. -ni-ar] /<fr. linéaire, lat. linearis
adj. 1. În linie dreaptă; format din linii trasate cu diferite instrumente speciale. ♢ Desen liniar = desen în care se folosesc numai linii și contururi (fără umbre). ♦ (Fig.) Drept. ♦ adv. Rectiliniu. 2. (Mat.) A cărui variație poate fi reprezentată printr-o dreaptă. ♦ (Despre ecuații) De gradul întâi. [Var. linear, -ă adj. / cf. fr. linéaire].
adj. 1. dispus în linie dreaptă; din linii trasate cu diferite instrumente speciale. 2. (mat.; despre relații, operatori) a cărui variație poate fi reprezentată geometric printr-o dreaptă. o formă ~ă = polinom omogen și de gradul întâi în raport cu totalitatea variabilelor; desen ~ = desen în care se folosesc numai linii și contururi. ♢ (fig.) drept. 3. (despre organizarea cunoștințelor în programe școlare) care constă în însușirea noțiunilor în formă definitivă și în întreaga lor sferă de cuprindere, fără reluări succesive. (< fr. linéaire, lat. linearis)