lipituri, s.f. 1. Unire, îmbinare, asamblare a două lucruri cu ajutorul unei materii cleioase sau printr-un procedeu tehnic. ♦ (Concr.) Locul unde s-a făcut o lipire. 2. Pământ, lut frământat cu apă care servește la lipitul podelei, pereților etc. caselor. – Lipi + suf. -tură.
f. 1) Loc unde s-au lipit două lucruri. 2) Strat de lut lipit pe pereți, sobe etc. sau așternut pe jos. 3) pop. Boală pricinuită de o mare spaimă sau provenită din dragoste. /a lipi + suf. ~tura
lipituri s.f. v. lipeală.