localități, s.f. Așezare omenească formând o unitate administrativă. ♢ Loc adj. și adv. Din localitate = (care este) din satul sau din orașul despre care este vorba. – Din fr. localité.
s. aglomerație, așezare, (înv.) politie. (O ~ urbană.)
s. f., g.-d. art. localității; pl. localități
f. Loc unde s-a stabilit o comunitate umană; grup de locuințe; așezare. [G.-D. localității] /<fr. localité