logodne, s.f. Ceremonie prin care un bărbat și o femeie se angajează să se căsătorească; legământ solemn, promisiune de căsătorie între logodnici; credință. ♦ Petrecere organizată cu prilejul acestei ceremonii. ♦ Intervalul de timp dintre această ceremonie și nuntă. – Din sl. lagodĩnŭ.
s. (reg.) ciaiz, tocmă, tocmeală, (Transilv. și Bucov.) credință, încredințare, (înv.) arăvon, așezământ, logodință, sponsalie. (~ unor tineri.)