logopați, -te, adj., s.m. și 1. (Med.) (Bolnav) de logopatie. – Din logopatie (derivat regresiv).
logopatii, s.f. Defect de vorbire care constă în exprimarea neclară, confuză a gândurilor. – Din fr. logopathie.
s. f., art. logopatía, g.-d. art. logopatíei; pl. logopatíi, art. logopatíile
s.f. Defect de vorbire care constă în exprimarea încâlcită a gândurilor. [Gen. -iei. / < fr. logopathie, cf. gr. logos – vorbă, pathos – suferință].