definiția lucia definiție dex

(I) lucii, adj., (II) luciuri, s.n. I. Adj. 1. (Despre obiecte) Care răsfrânge razele de lumină, care lucește (1); lucitor, lucios. 2. Cu lustru¹, lustruit; neted; p. ext. alunecos. ♢ Expr. Sărăcie lucie = sărăcie mare; mizerie. (Adverbial) Sărac luciu = foarte sărac. ♦ Lipsit de obstacole, neted; deschis. 3. (Despre terenuri, drumuri etc.) Acoperit de gheață; lunecos. II. S.n. Aspect al suprafeței unui solid, datorit reflexiei luminii; suprafață strălucitoare a unor obiecte care răsfrâng razele de lumină. ♦ Fig. Strălucire, splendoare. ♦ Lustru. – Din luci (derivat regresiv).

adj. lucios, lustruit. (O suprafață ~.)

adj. v. lucios, lucitor, scânteietor, sclipitor, strălucit, strălucitor.

s. v. pin.

s. lustru, strălucire, (înv.) perdaf. (~ unei suprafețe.)

adj. m. [-ciu pron. -ciu], f. lúcie (sil. -ci-e); pl. m. și f. lúcii

s. n. [-ciu pron. -ciu], art. lúciul; pl. lúciuri

1) Care lucește; lucios; lucitor. 2) Care a fost lustruit; cu lustru. ♢ Sărăcie ~e sărăcie mare; mizerie. [Sil. -ciu] /v. a luci

n. Suprafață strălucitoare a unor obiecte; suprafață foarte netedă; lustru. ~l apei. ♢ A da ~ parchetului a face să strălucească parchetul. /v. a luci