definiția luminofor definiție dex

(1) luminofori, -e, adj., s.m., (2) luminofoare, s.n. 1. S.m. Substanță care are proprietatea de luminescență, folosită la acoperirea tuburilor fluorescente. 2. S.n. Semnal luminos. 3. Adj. (Livr.) Care are semnal luminos. – Din fr., engl. luminophore.

(1) luminofori, -e, adj., s.m., (2) luminofoare, s.n. 1. S.m. Substanță care are proprietatea de luminescență, folosită la acoperirea tuburilor fluorescente. 2. S.n. Semnal luminos. 3. Adj. (Livr.) Care are semnal luminos. – Din fr., engl. luminophore.

s. v. fosfor.

s. v. fosfor.

adj. m., pl. luminofóri; f. sg. luminofóră, pl. luminofóre

(substanță luminescentă, semnal luminos) s. m., pl. luminofóri

adj. m., pl. luminofóri; f. sg. luminofóră, pl. luminofóre

(substanță luminescentă, semnal luminos) s. m., pl. luminofóri

adj. (Liv.) Purtător de lumină; care are un semnal luminos. // s.n. Substanță sintetică fotoluminescentă, folosită în becurile fluorescente. [< fr. luminophore, cf. lat. lumen – lumină, gr. phoros – purtător].

adj. (Liv.) Purtător de lumină; care are un semnal luminos. // s.n. Substanță sintetică fotoluminescentă, folosită în becurile fluorescente. [< fr. luminophore, cf. lat. lumen – lumină, gr. phoros – purtător].

I. adj. purtător de lumină; care are un semnal luminos. II. s. m. substanță sintetică fotoluminescentă, în becurile fluorescente, tuburi catodice etc. III. s. n. semnal luminos. (< fr., engl. luminophore, engl. luminofor)

I. adj. purtător de lumină; care are un semnal luminos. II. s. m. substanță sintetică fotoluminescentă, în becurile fluorescente, tuburi catodice etc. III. s. n. semnal luminos. (< fr., engl. luminophore, engl. luminofor)