Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția lunecarăți definiție dex
lunecarăți
găsește rime pentru
lunecarăți
LUNECÁ
,
lúnec
, vb. I.
1.
Intranz. A-și
pierde
echilibrul
,
călcând
pe o
suprafață
lucioasă
;
p. ext.
a
cădea
.
2.
Intranz. A se
mișca
, a se
deplasa
cu
ușurință
,
lin
,
fără
zgomot
; a se
strecura
ușor
. ♦ (
Despre
păsări
) A
zbura
lin
, cu
ușurință
. ♦ (
Despre
mâncăruri
sau
băuturi
) A se
deplasa
ușor
pe
gât
; a se
înghiți
ușor
, a
aluneca
.
3.
Refl. Fig. (Înv) A se
lăsa
ispitit
, a se
amăgi
, a se
înșela
; a
greși
. – Lat.
lubricare
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia lunecarăți
LUNECÁ
vb. v.
aluneca
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia lunecarăți
LUNECÁ
vb. v.
ademeni
,
amăgi
,
greși
,
încânta
,
înșela
,
minți
,
momi
,
păcăli
,
păcătui
,
prosti
,
purta
,
trișa
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia lunecarăți
lunecá
vb., ind. prez. 1 sg.
lúnec
,
3 sg. și pl.
lúnecă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia lunecarăți
A LUNECÁ lúnec
intranz.
1) (
despre
corpuri
) A se
deplasa
printr-o
mișcare
continuă
(pe o
suprafață
netedă
sau de-a
lungul
unui
alt
corp
). 2) A se
mișca
lin
și
fără
zgomot
. 3) (
despre
persoane
) A-și
pierde
echilibrul
,
călcând
pe o
suprafață
lucioasă
. 4) (
despre
mâncăruri
sau
băuturi
) A
trece
ușor
pe
gât
; a se
înghiți
ușor
. /<lat.
lubricare
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia lunecarăți
lunecá (lúnec, lunecát),
vb. –
1.
A
curge
, a
glisa
. –
2.
A se
scurge
, a
scăpa
. –
3.
A
greși
. – Var.
aluneca
(cu der.). Mr.
alunic, arunic,
megl.
lurec, luricari.
Lat.
lūbrĭcāre
(Philippide,
Principii
,
98; Pușcariu 997;
Candrea
-
Dens
., 1021;
Pascu
, I, 38; REW 5132);
dar
această
ipoteză
nu este
sigură
,
deoarece
nu s-a
dat
o
explicație
suficientă
prezenței
lui
n
.
Ipoteza
lui Meyer,
Alb
.
St
.,
IV
, 36 (lat. *
lūnĭcāre
, de la
lūna
) nu
apare
mai
convingătoare
. – Der.
lunecătură,
s.f. (
alunecare
,
derapare
);
alunecătoare
,
s.f. (
piesă
culisantă
la
tun
);
lunecos
,
adj. (care
alunecă
);
lunecuș
,
s.n. (
ghețuș
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia lunecarăți
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK