mâliri, s.f. Faptul de a (se) mâli. – V. mâli.
s. f., g.-d. art. mâlírii; pl. mâlíri
mâlesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) umple de mâl; a (se) acoperi cu mâl. – Din mâl.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mâlésc, imperf. 3 sg. mâleá; conj. prez. 3 sg. și pl. mâleáscă
tranz. A face să se mâlească. /Din mâl
intranz. (despre bazine de apă) A se umple cu mâl. /Din mâl