mâncători, -oare, s.m. și f., adj. (Ființă) care mănâncă; consumator. ♢ (Înv. și pop.) Mâncător de oameni = canibal, antropofag. – Mânca + suf. -ător.
adj., s. v. asupritor, exploatator, împilător, opresiv, opresor, persecutor, prigonitor.
s. m., adj. m., pl. mâncătóri; f. sg. și pl. mâncătoáre, g.-d. sg. art. mâncătoárei
m. rar Persoană (sau altă ființă) care mănâncă (mult). ♢ ~ de oameni canibal; antropofag. /a mânca + suf. ~ător
mâncătorii, s.f. (Fam.) 1. Hoție, fraudă, delapidare. 2. Intrigă, bârfeală. – Mâncător + suf. -ie.
s. v. delapidare, escrocherie, fraudă, hoție, intrigă, mașinație, unel-tire.
s. f., art. mâncătoría, g.-d. art. mâncătoríei; pl. mâncătoríi, art. mâncătoríile