mânjiri, s.f. Acțiunea de a (se) mânji și rezultatul ei. – V. mânji.
s. v. murdărire.
s. v. batjocorire, compromitere, dezonorare, necinstire, pângărire, pro-fanare, spurcare, terfelire.
s. f., g.-d, art. mânjírii; pl. mânjíri