, măieștri, măiestre, adj. 1. (Despre oameni) Iscusit, abil, ingenios. ♦ Măiestrit (1). 2. (În basme) Înzestrat cu puteri magice; care demonstrează putere magică; (despre lucruri) efectuat prin puteri magice. Pasăre măiastră = pasăre din basme, înzestrată cu însușiri supranaturale. ♦ P.ext. Ca din basme; minunat; fermecat. [Pr.: mă-ies-] – Lat. magister.
adj. v. artistic, iscusit, măiestrit, meșteșugit.