, macerări, s.f. Acțiunea de a (se) macera; macerație. – V. macera.
s. macerație, (pop.) plămădeală. (Proces de ~ a unor fructe.)
s. f., g.-d. art. macerării; pl. macerări
s.f. Acțiunea de a macera; macerație. [< macera].