, măceșe, s.f. Fructul măceșului, de formă lunguiață sau ovală, de culoare roșie, cu coaja tare, acrișor la gust. – Din măceș.
s. (BOT.) (reg.) căcădâră, scoabă, (prin Ban.) scobicea, scobitură.
s. f., art. măceáșa, g.-d. art. măcéșei; pl. măcéșe
f. Fruct al măceșului. [G.-D. măceșei] /Din măceș