adj. v. malign.
s. n. dantelă transparentă, ușoară, fină. (< fr. malines)
mălini, s.m. Arbust decorativ din familia rozaceelor, cu flori albe mirositoare și cu fructe drupe mici, negre, din a cărui scoarță amară se prepară un medicament astringent (Prunus padus). 2. (Bot.; reg.) Liliac1. – Din mălină (derivat regresiv)
m. Arbore din familia rozaceelor având frunzele cu marginea zimțată, cu flori albe și fructe mici, negre, folosite în industria alimentară și în medicină. /Din mălină
s.m. – Arbust (Prunus padus). Sl. (bg., cr., slov., ceh., pol., rus.) malina „zmeură” (Cihac, II, 185; Berneker, II, 12; Pascu, II, 220; Conev 44). Confuzia semantică se explică prin prezența plantei în aceleași desișuri în care crește zmeura. – Der. mălină, s.f. (fructul mălinului); măliniș, s.n. (munte în care există mulți arbuști din această specie); măliniță, s.f. (tulichină, Ligustrum vulgare).
măline, s.f. Fructul mălinului (1), drupă sferică de culoare neagră și cu gust amar, întrebuințat în medicina populară. – Din bg. malina, ucr. malyna „zmeură”.