mandragore, s.f. Plantă erbacee cu flori violete deschis, cu rădăcini groase, din care se extrage un tonic (Mandragora officinalis). – Din sl. manŭdragora.
s. f., g.-d. art. mandragórei; pl. mandragóre
f. Plantă erbacee cu fructe mari și rădăcina ramificată, folosită în medicină. /<sl. manudragora