manifestări, s.f. Acțiunea de a (se) manifesta și rezultatul ei. 1. Exteriorizare (prin vorbe, fapte, acțiuni) a gândurilor, sentimentelor, personalității etc. cuiva. 2. (De obicei la pl.) Acțiune, fapt prin care cineva sau ceva își manifestă existența, activitatea; p.ext. realizare, înfăptuire. ♦ Spec. Spectacol. – V manifesta.
s. 1. afirmare, arătare, exprimare, (rar) manifestație. (~ dorinței cuiva.) 2. semn, simptom. (Are ~ări de nebunie.)
s. f., g.-d. art. manifestării; pl. manifestări
s.f. Afirmare, exprimare a gândurilor, a sentimentelor etc.; semn, dovadă; (p. ext.) spectacol. [< manifesta].
s. f. 1. acțiunea de a (se) manifesta. 2. exteriorizare, exprimare a gândurilor, a sentimentelor etc.; semn revelator, dovadă, indiciu. ♢ spectacol. (< manifesta)