Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția manusile definiție dex
manusile
găsește rime pentru
manusile
MĂNÚȘĂ,
mănuși
,
s.f.
1.
Obiect
de
îmbrăcăminte
confecționat
din
lână
,
tricot
,
piele
,
cauciuc
etc., care
acoperă
mâinile
, protejându-
le
. ♢ Expr.
A
umbla
(sau
a se
purta
) cu
mănuși
(cu cineva) = a avea o
purtare
plină
de
menajamente
, de
politețe
, de
îngăduință
(
față
de cineva).
A
arunca
(cuiva)
mănușa
= a
provoca
(pe cineva) la
duel
;
p.gener.
a
provoca
(pe cineva).
A
ridica
mănușa
= a
primi
provocarea
(cuiva) la
duel
;
p.gener.
a
primi
provocarea
(cuiva).
2.
(Pop.)
Mănunchi
(
1
).
3.
(
Reg
.; și ca
termen
tehnic
în
arheologie
)
Toartă
(la
oale
,
vase
,
căni
). ♦ P.gener.
Parte
a unui
obiect
care
servește
pentru
a
prinde
, a
apuca
, a
strânge
. [Var.:
mânúșă
s.f.] –
Mână
+ suf.
-
ușă
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia manusile
MĂNÚȘĂ
s.
1.
v.
toartă
, (
reg
.)
baier
.
(~ a unui
vas
.)
*
2.
(înv.)
brânca
.
(
Vechiul
instrument
de
tortură
numit
~.)
3.
v.
bată
.
4.
(
TEHN
.)
(
reg
.)
cotoi
,
mână
,
stâlpușor
.
(~ la
căruță
.)
5.
(
TEHN
.)
(
reg
.)
mână
,
picior
,
popic
,
țepușă
.
(~ la
sanie
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia manusile
MĂNÚȘĂ
s. v.
coarbă
,
cocârlă
,
fofează
,
leucă
,
mănunchi
,
măsea
,
mâner
,
schimbătoare
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia manusile
mănúșă
s. f.,
art
.
mănúșa
,
g.-d.
art
.
mănúșii
;
pl.
mănúși
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia manusile
MĂNÚȘ//Ă ~i
f.
1)
Obiect
confecționat
din
lână
, din
piele
, care se
îmbracă
pe
mână
,
acoperind
-o până la
încheietură
(în
scop
protector
).
~ cu
degete
. ~ de
mireasă
. ♢ A
arunca
cuiva ~a
a) a
chema
la
duel
pe cineva; b) a
provoca
pe cineva.
A
ridica
cuiva ~a
a) a
primi
chemarea
cuiva la
duel
; b) a
primi
provocarea
cuiva.
A
umbla
(
sau
a se
purta
)
cu ~i cu cineva
a avea o
atitudine
binevoitoare
și
politicoasă
față
de cineva. 2)
rar
Parte
a unui
obiect
(
vas
,
instrument
,
ușă
etc.) de care acesta este
apucat
pentru
a
putea
fi
manipulat
;
mâner
. 3)
rar
Cantitate
de
plante
cu
tulpina
subțire
care
poate
fi
cuprinsă
cu
mâna
;
mănunchi
. [G.-D.
mănușii
] /
mână
+ suf.
~u
ș
ă
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia manusile
mănúșă (mănúși),
s.f. –
1.
Îmbrăcăminte
pentru
mîini. –
2.
Toartă
,
mîner
. –
3.
Coadă
de
unealtă
. –
4.
Clanță
,
ivăr
. –
5.
Snop
,
mănunchi
de cînepă. –
6.
Fiare
(
pentru
deținuți
). – Var.
mînușe.
De la
mînă
,
cu suf. dim. -
uș
;
sing
. s-a
reconstituit
după pl.
mănuși
. – Der.
mănușar
,
s.m. (
fabricant
,
negustor
de
mănuși
);
mănușat
(var.
înmănușat
), adj. (cu
mănuși
);
mănușerie,
s.f. (
fabrică
,
magazin
de
mănuși
);
înmănușa
, vb. (a pune, a
purta
mănuși
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia manusile
MÂNÚȘĂ
s.f. v.
mănușă
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia manusile
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK