mărgelușe, s.f. Diminutiv al lui mărgea (1); mărgeluță. 2. Plantă erbacee mică, cu flori albe, albastre sau trandafirii (Lithospermum arvense). – Mărgea + suf. -ușă.
s. 1. v. mărgeluță. 2. (BOT.; Lithos-permum arvense) (reg.) mărgălușă, mărgăluță.
s. v. mei-păsăresc.
s. f., art. mărgelúșa, g.-d. art. mărgelúșei; pl. mărgelúșe
f. (diminutiv de la mărgea) Plantă erbacee cu tulpina ramificată, cu frunze alterne și cu flori albe, albastre sau trandafirii. /mărgea + suf. ~ușă