mariaje, s.n. (Livr.) Căsătorie, căsnicie. [Pr.: -ri-aj] – Din fr. mariage.
s. 1. v. căsătorie. 2. (înv. și reg.) mariaș. (Jocul de cărți numit ~.)
s. v. casă, căsătorie, căsnicie, menaj.
s. n. (sil. -ri-aj), pl. mariáje
f. livr. Uniune legalizată dintre un bărbat și o femeie; alianță matrimonială; căsnicie; căsătorie. [Sil. -ri-aj] /<fr. mariage
s.n. Căsătorie; căsnicie. [Pron. -ri-aj. / < fr. mariage].
s. n. 1. căsătorie; căsnicie. 2. (fig.) combinare, unire a mai multor lucruri. (< fr. mariage)