mariculturi, s.f. Cultură (2) a unor plante și animale marine bogate în proteine; oceanicultură, acvacultură. – Din engl. mariculture.
s. oceanicultură.
s. f., pl. maricultúri
s. f. cultură de plante și animale marine de interes economic; acvacultură (1). (< engl. mariculture)