mărișori, -oare, adj. Diminutiv al lui mare1; măricel, măruț. – Mare1 + suf. -ișor.
adj. 1. măricel, (reg.) măricuț, măruț. (Un obiect mai ~.) 2. v. crescut.
adj. m., pl. mărișóri; f. sg. mărișoáră, pl. mărișoáre