marșez, vb. I. Intranz. (Franțuzism) A cădea de acord, a consimți; a se lăsa antrenat într-o acțiune. ♦ A se lăsa corupt. – Din fr. marche, germ. Marsch.
s. v. cale, chip, fel, formă, manieră, metodă, mijloc, mod, modalitate, posibilitate, procedare, procedeu, procedură, putință, sistem.
marșe, s.f. Sol format pe depunerile rămase în urma retragerii apelor mării. – Germ. Marsch.
s.f. Sol format de depunerile rămase după retragerea apelor mării. V. polder. [< germ. Marsch, rus. marș].
s. f. sol format de depunerile rămase după retragerea apelor mării. (< germ. Marsch)